Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza a murit la Paris

0
1548
Sursa foto: g4media.ro

Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat, a murit la Paris la vârsta de 86 de ani.

Descendent al uneia dintre cele mai vechi şi ilustre familii domnitoare şi boiereşti din Moldova, care a dat doi domnitori în Moldova, Ioniţă Sandu Sturdza (1822- 1828) şi Mihail Sturdza (1834 -1849), precum şi un prim-ministru al României, D.A. Sturdza, cel care a fost şi preşedinte al Academiei Române, şi preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Mihai Dimitre Sturdza s-a stins din viaţă la Paris.

În ultimele zile de viaţă, aristocratul era cufundat în studii, fiind necăjit din cauza crizei provocate de coronavirus.  

„Cu câteva zile înainte de Sfintele Paşti, am vorbit la telefon. Era niţel necăjit din cauza drumului pe care o ia omenirea, obligată de coronavirus, şi se temea că nimic nu va mai fi <>. Cu toate astea, lucra în continuare la Enciclopedia lui şi visa să vadă noi volume apărute”, a scris, printre altele, istoricul Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu, cel care a și făcut anunțul trecerii în neființă al prințului.   

Copilăria lui Mihai Dimitrie Sturdza a fost la Iaşi, până în vara anului 1944, când familia a fost nevoită să se refugieze la Bucureşti, iar după ce a terminat liceul „Dimitrie Cantemir“, în loc să ajungă pe băncile universităţii, a fost aruncat în spatele gratiilor doar pentru că purta numele Sturdza. În anul 1952, el şi alţi tineri aristocraţi au fost închişi pentru omisiune de denunţ şi atitudine duşmănoasă faţă de regimul de democraţie populară, fiind condamnat fără proces la trei ani de închisoare și eliberat cu un an mai devreme, după ce a trecut pe la Jilava, la Ghencea, iar apoi la Bicaz şi Oneşti. 

Mihai Dimitrie Sturdza a ajuns la Facultatea de Filologie din Bucureşti  pe care a absolvit-o în 1959, iar în 1960 ajungea învăţător la o şcoală din Merenii de Jos, o comună aflată în județul Teleorman. Aici a rămas doar un an, reuşind să devină traducător de documentaţie tehnică la un institut de cercetare din Bucureşti. Patru ani mai târziu, Mihai Dimitrie Sturdza s-a stabilit în Franţa unde a ajuns să lucreze la Departamentul de schimburi culturale cu străinătatea al Ministerului francez de Externe, fiind totodată şi interpretul oficial al preşedinţilor Franţei Charles de Gaulle şi Valéry Giscard d’Estaing.   

A urmat finalizarea studiilor, cu o diplomă din partea Institutului de Ştiinţe Politice din Paris, iar din 1986, până în 1995, a fost redactor politic la Departamentul român de la Institutul de Cercetări al postului de radio Europa Liberă din München.

În anul 1991, Mihai Dimitrie Sturdza a revenit în ţară și a publicat numeroase articole în presa culturală şi ştiinţifică din ţară şi din străinătate, iar reputaţia de genealogist şi-a câştigat-o cu volumul de 668 de pagini in-quarto „Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople”, publicat la Paris în două ediţii, în 1983 şi în 1999, care a fost premiat de Academia Internaţională de Heraldică şi Genealogie.

În România a publicat şi alte lucrări, dar cele mai importante sunt cele trei volume din „Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică”, fiind coordonatorul şi autorul lor principal.

Facebook Comments

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here